Viata la tara nu e tocmai raiul

fum ardere gunoaie gradina
Dupa o zi petrecuta la tara, in satul in care mi-am trait verile copilariei, m-am trezit aseara intrebandu-ma de ce unii oameni au impresia ca taranii de la sate duc o viata ca in rai. Poate pentru ca nu au fost niciodata acolo sau pentru ca viseaza, atunci cand vine vorba de tara, doar la o casa cu flori, unde tu stai la umbra nucului si rosiile rasar singure, castrvetii leviteaza in borcan si iarba o culege sfantul Duh.
Eu pot sa va spun ca viata la tara e urata si grea pentru majoritatea celor care locuiesc acolo. Or fi cazuri izolate de batrani pensionati in capitala cu pensie buna, care au cu ce o duce bine acolo. Restul, sunt batrani care supravietuiesc din pensii de nimic, traiesc in mizerie nu pentru le place jegul ci pentru ca nu mai au timp de ei, alergand sa procure hrana pentru familie. Noua ne e greu ca ne sculam si ne duce tramvaiul la munca si dupa opt ore sau zece venim acasa, trecem prin piata si luam totul de-a gata si mai facem si figuri ca sunt scumpe rosiile. Eu, sincera sa fiu, n-as munci cat muncesc oamenii aia. As prefera sa mor de foame, decat sa se strambe la mine unul care nu stie ca rosiile alea prima data le pun in pahare cu pamant in casa apoi, cand se fac maricele, locul unde se vor planta se sapa, se grebleaza, se trag razoare, te lupti cu un bat gros de lemn sa il infigi sa faci loc plantei, cari dupa tine de la 100 de metri sau mai mult o galeata cu apa ca sa le uzi, apoi faci asta zilnic pana se fac mai mari. Abia apoi daca esti norocos si ai pompa, le poti uda cu pompa. Intre timp, trebuie sa le pui araci, sa le legi, sa le copilesti. Ca sa nu uit ca de udat trebuie sa le uzi numai dimineata la 5:30 sau seara tarziu ca sa nu le parleasca soarele si ca iarba din ele creste mai rapid decat gandesti si trebuie smulsa mereu. Prin urmare, daca sunt scumpe rosiile, va rog sa le plantati pe balcon si sa nu uitati ca, in mare parte, batranii si oamenii cu pamant sub unghii le dau poate si cu 1,5 lei dar restul se duce la cei care nu fac altceva decat sa le care cu masina la oras.
Nu e nimic frumos la tara, decat daca te duci in vizita la bunica, sa stai 2-3 zile, sa ti se puna masa si sa ti se astearna patul. In rest, totul e munca. Acasa, cand mi-e sete si am lene pe mine, nici la bucatarie nu imi vine sa ma duc sa pun din sticla. Acolo, daca vrei apa, iei galeata, dai ocol casei si poftim la manivela. Sa va mai spun despre femeile care, dupa o zi de munca la camp, ajung seara acasa si trebuie sa treaca la facut mancare, spalat vase si rufe la albie si pentru asta nu au apa la robinet? Care e raiul? Ca ai verdeata si aer curat? Nu ai timp sa respiri decat maxim 5 minute dimineata.
Previous Post Next Post

Comments

  1. Răspunde

    Chiar daca articolul acesta e scris acum 3 ani, garantez ca va ramane mereu de actualitate. Pe o parte ma intristeaza situatia celor de la tara, pe o parte ma amuza umorul tau. Asa este, multi cred ca la tara se apasa pe un puton si rasat rosiile, castravetii leviteaza in borcan, laptele curge direct in ceasca, iarba se taie singura etc etc etc… dar cine a locuit la tara stie cat e de munca.

    1. eu am muncit mult in copilarie la tara si nu m-as mai intoarce acolo. Sincer, uneori zic ca mi-ar placea sa am spatiu sa plantez una si alta, dar imi dau seama ca nu am timp si energie pentru asa ceva.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

0 shares