Un lucru care se schimbase în bine la începutul pandemiei. Acum ne-a trecut…

cumpărături în pandemie, distanțare

Nimic bun n-a adus pandemia aceasta în viețile noastre. Nimic bun la nivel economic, nimic bun în domeniul sanitar sau social. Sunt de acord cu voi. Mă gândesc însă și la timpul pe care am ajuns să-l petrecem mai mult în sânul familiei, la faptul că pe mulți ne-a determinat să ne schimbăm prioritățile în viață, să privim viața altfel. Măsurile de distanțare impuse ne-au supărat pentru că era vorba de prieteni pe care nu-i mai puteam vedea în grupuri mari, dar pe mine m-au bucurat într-o singură privință. Care este aceea?

Distanțarea impusă mă lăsa să respir atunci când stăteam la coadă în supermarket. Poftim, am zis-o! Nu distanțarea socială, ci cea fizică față de străini mi-a plăcut.

Întotdeauna am avut o problemă cu ceea ce se numește invadarea spațiului personal. Pot să accept că sunt animal social, că nu se poate să păstrezi distanța într-un mijloc de transport în comun, de exemplu, unde toată lumea se freacă de toată lumea, dar nu pot înțelege de unde nevoia oamenilor de a se urca pe tine în spațiile care permit totuși o distanțare cât de mică. Un astfel de spațiu îl reprezintă magazinele.

Nu se întâmplă întotdeauna, dar de foarte multe ori oamenii simt nevoia să aștepte rândul la coadă lipindu-se de cei din fața lor. Nu acum, că e pandemie, ci și înainte, eu păstram o oarecare distanță față de persoana din fața mea. Ca să aibă omul loc să se miște, să respire… Nu de puține ori am fost înghiontită de la spate să avansez. De parcă cei doi pași pe care îi făceam în față, intrând în spațiul chiar intim al celuilalt cumpărător, îi ajuta să plece mai repede acasă!

O vreme, pe timp de pandemie, tare ok m-am simțit când mergeam la cumpărături, fără (aproape) nimeni care să-mi sufle în ceafă. Zic aproape pentru că, așa cum știți și voi, unii nu au respectat niciodată această distanțate. Intrai în supermarket cu temperatura luată și uneori așteptând la intrare până îți permitea paznicul accesul, într-o firavă încercare de a evita aglomerația. Dincolo de ușile magazinului, mulți nu țineau cont de nimic. Te duceai să iei un castravete, hop, cineva îți sufla în urechea dreaptă. La casele de marcat, la fel. Ne distanțau afară, în aer liber, ne luau temperatura degeaba.

De ce degeaba? Pentru că în seara în care am început să ne gândim (eu și soțul meu) că am putea avea covid, când ne-am luat temperatura și amândoi aveam peste 38, tocmai ne întorseserăm de la cumpărături, unde trecuserăm cu brio de proba termometrului.

Revenind la distanțare, partea bună a fost că unii o respectau. Că de teama virusului, că din respect față de ceilalți, nici nu mai contează. Cert este că, pentru o perioadă, chiar a fost ok la cumpărături, cu mai puține atingeri nedorite. Fără viol, pe bune!

Acum ne-a trecut de tot, chiar și celor care, pentru un timp, s-au ținut mai la distanță. Rar mai dau peste cineva dispus să lase puțin spațiu între el și cei din jur. Nu știu ce-i cu oamenii ăștia, zău. Înțeleg că timpul ne presează pe toți, dar o jumătate de metru mai în față nu-ți garantează zece secunde câștigate din timpul de așteptare petrecut la o casă de marcat, pe bune!

Cer chiar atât de mult? Nu vreau să fiu singură în magazin. Un 40 -50 de centimetri însă mi se pare de bun simț, de păstrat între două persoane. Cât să nu inspir ce expiri tu sau invers, cât să nu mă lovești sau să te lovesc cu cotul atunci când trebuie să-mi scot telefonul sau portofelul din buzunar, cât să nu simțim că toată lumea face sex cu toată lumea, ca la Hollywood. Până la urmă, la distanța asta, deja nu mai vorbim de spațiul personal, ci de apărarea celui intim.

Previous Post Next Post

Comments

    • Asaftei Simona
    • 21/03/2021
    Răspunde

    Da ,imi place despre ce aizis aici ,e puțin mai binișor acuma cu înghesuiala ,dar când intru intr-un magazin la cumpărături prefer sănu mai stau așa mult ca înainte ,cu toate că-mi place să mă uit peste tot,să citesc pe ceea ce cumpăr ,dar din cauza acestor măști pe care le purtăm renunț la astea .

  1. Nu inteleg de ce atata graba…2 pasi in fata nu te ajuta cu nimic. Distanta sociala mie mi-a placut mereu sa o pastrez, macar acum am o ~scuza~ cand le zic ceva celor din spatele meu…

    1. Nu stiu dar eu vreau înghesuială și să fie cum a fost ce inseamna circul asta!

      1. Eu fac circ mereu in magazine pe tema asta. Daca nu am chef sa vociferez, ma intorc si le arunc o privire. Si e suficient sa se dea in spate

      • Anghelina Irina
      • 24/03/2021
      Răspunde

      Mai bine înghesuială și omor pe tigai dar sa fie ca înainte

    • Oana
    • 22/03/2021
    Răspunde

    Oofff bine zici🤦‍♀️ și eu sufăr de asta cu inghesuiala…nu mai respecta nimeni nimic🙄

    • Valeria Chertes
    • 25/03/2021
    Răspunde

    Cum m -am ferit pana acum la înghesuială, dar de acum înainte dacă apuc sa ies din spital mai tare ma voi feri.

  2. Răspunde

    Noi am mers la piatza – aproape toata carantina. La 7 juma dimineata e liniste si pace iar fructele si legumele sunt baza la noi.
    Ieri dupa cateva luni am mers la supermarket (megaimage) si la fel… noroc de cosul de cumparaturi ce aduce distantza regulamentara. Nu mai merg pt urmatoarele 3 luni, mi-a ajuns, pot trai si fara cele congelate ce mi le-am luat. Nu merita riscul, spatiile inchise sunt risc mult mai mare decat in aer liber.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 shares
%d blogeri au apreciat: