N-am permis, dar mă fac eu mare…

șofer

Există oare neveste capabile să stea liniștite și tăcute pe scaunul din dreapta al mașinii, fără a da indicații soților șoferi sau a-i trage la răspundere pentru câte-o mică abatere? Tind să cred că prea puține. Eu sigur nu fac parte dintre ele. N-am avut niciodată curajul să dau de permis. Zău dacă știu de ce! E clar că aș fi un șofer excelent. Mă pricep de minune la a le spune altora cum să conducă.

Imediat comentez când un semafor este forțat. Imediat atrag atenția când viteza legală este depășită. Știu mai bine ca el care este distanța care trebuie păstrată față de vehiculul din față în așa fel încât, la frânare, să nu mai am senzația că în secunda doi voi fi transferată de pe scaunul din față al mașinii noastre pe bancheta din spate a mașinii de care ne vom lovi. Sunt capabilă să-mi pun centura de siguranță înainte să mă urc în mașină și să-l bat pe el pentru că și-o pune abia după ce bagă cheia în contact. Sunt mai atentă și văd mai bine. De ce nu oprește la trecerea de pietoni când un pieton se află în preajma ei, fie și la zece metri? Dacă omul vrea să traverseze? Am atâta grijă de permisul nostru și el nu apreciază deloc. Se supără că-l fac atent la bordură care e departe de noi. De unde să știu cât de aproape e? Cert e că e…

Și astea nu sunt singurele mele talente care mă recomandă ca potențial șofer de top. Ce dacă mi-e frică să răsucesc cheia în contact fie și numai cât să-mi pot deschide un geam sau porni radioul? La capitolul reflexe, stau excelent. Cum sesizez un eventual pericol, cum îmi înfig adânc picioarele în podeaua mașinii, ca să frânez. La drumuri lungi, chiar se lasă cu dureri de picioare. Nu e ușor să stai mereu încordat și să calci frecvent frâna imaginară până la podea!

Vă vine să credeți sau nu, dar și la piese auto mă pricep mai bine. De pildă, știu că se zice jante, nu genți. Că nu aș ști să montez una sau ce măsură poartă Loganul la jante, asta e partea a doua. Odată, a râs de mine că am zis ceva greșit. Ce mare diferență între kit de distribuție și pachet de distribuitor? Răutăcisme, pe bune! Nu am cum să mă fac de râs pentru că nu sunt șanse să mă duc la magazin să cer greșit. Eu sunt omul cumpărăturilor pe internet, deci aș comanda piese auto online și, la o simplă căutare după expresia pachet distribuitor Logan, Google deja știa că distribuitor e sinonim cu distribuție.

Mereu sunt luată la mișto pentru instinctul meu frânare. Odată, după mai multe frâne puse, mi-a zis că miroase ceva a încins. M-am și speriat. Nu știi niciodată când poate lua foc ceva pe la mașină. Eu, panicată, întreb ce poate fi. El, vesel nevoie-mare, îmi spune că de la adidașii mei.

Altă dată, căutam un magazin în Pitești. GPS-ul nepornit, telefoanele descărcate, ioc încărcătoare auto. Știam cam pe unde e, dar nu la sigur. Ne-am învârtit în loc vreun sfert de oră și, când i-am reproșat că pierdem timp și că eu, dacă eram șofer, l-aș fi găsit mai repede, întrebând pe cineva, mi-a zis că am fi ajuns mai repede, dar am fi stat o oră să parchez.

Apropo de ce ziceam mai devreme: există mașini cu dublu sistem de frânare, adică să aibă frână și pentru pasager? Al meu zice că nu și vreau să verific dacă e adevărat. O singură dată în viață și-ar fi dorit să am pe bune frâne și pe partea mea.

Eram în trecere prin Timișoara, fix prin fața Catedralei. Când am lucruri noi și frumoase de văzut, mai uit și eu de responsabilitatea de a fi co-pilot pe Logan. Eu cu ochii la mărețul lăcaș de cult, îmi fac semnul crucii. El trage brusc de volan, ne proptim în bordura pe care de data asta nu am apucat să o văd, mașina se oprește, el se uită la mine și-mi spune că a murit frâna. Eu aștept să râdă și să-mi spună că a fost o glumă. Nu râde. Îmi mai fac o cruce, urmată de un atac de panică. Să vă mai zic ce ceartă a pornit pe seama faptului că a vrut să mă omoare, că m-a plimbat cu o mașină neverificată? Vă scutesc de detalii.

Cruce mai că și-au făcut și băieții de la Promotor service auto Timișoara când au văzut cum crăpaseră plăcuțele de frână. Bine că au avut piesele pe stoc și disponibilitate în a remedia problema pe loc, lucru ce ne-a permis să ne continuăm drumul. Nu că mi-ar fi displăcut să petrec o noapte în oraș, dar achitaserăm deja cazarea la Arad. Ghiciți cine a făcut programare pentru revizia tehnică de îndată de am ajuns acasă?

Zilele trecute am dat peste un banc haios pe Facebook:
– Bună ziua. Am venit pentru o verificare la roată. Nevastă-mea spune că are probleme.
– E dezechilibrată?
– Da, și ea și mă-sa.

Sper doar să nu fi zis și al meu așa! Nu de alta, dar mama nu e dezechilibrată.

Acuma, întrebarea e, dacă mă hotărăsc eu să dau de permis, mai am nevoie de ore de condus sau pot să duc adeverință de practică de pe scaunul din dreapta? Lasă, că mă fac eu mare!

PS: așa arată un soț care nu are dureri de cap când nevasta îl asistă la șofat.

Etichete:

Related Posts

Previous Post Next Post

Comments

    • Valeria Chertes
    • 25/05/2022
    Răspunde

    Cam asa sunt și eu.

  1. Răspunde

    Parcă am citit un articol scris de a mea soață, vai de bietul om din stânga ta!

  2. Răspunde

    Recunosc, eu îl mai stresez pe soțul meu, legal, cu permisul în buzunar.
    Una peste alta, delicios articolul tău, îmi place simțul umorului.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 shares
%d blogeri au apreciat: