De Paște, m-am bucurat de două zile la munte, la Moieciu de Sus, experiență despre care nu am reușit să vorbesc până acum, din lipsă de timp. Inițial am crezut că nu am mare lucru de spus, dar m-am răzgândit și am să vă povestesc cum mi s-au părut zona și pensiunea în care am fost cazați.
Menționez de la început că nu am vizitat mai nimic în zonă și nu am apucat să ne plimbăm pe potecile acelea frumoase pe care localnicii de promovează pentru că am avut parte de două zile cu ploaie din belșug. Singura plimbare scurtă, făcută în a doua seară, după ce ploaia luase o pauză, a fost una prin sat, până spre centru. Ne-ar fi plăcut să ne plimbăm mai mult, dar nu prea sunt condiții de plimbat pentru că nu există trotuar deloc și e cam periculos, la cât de regulamentar conduc unii șoferi.
A fost o vacanță cu verii și nepoata, o vacanță de relaxare și odihnă, ca s-o numim așa, deci nu ne-a deranjat foarte tare ploaia. Poate doar pentru că cea mică nu a putut sta afară atât cât și-ar fi dorit.
Peisajul de la Moieciu de Sus este într-adevăr superb. Nu este o exagerare. Și asta v-o pot spune doar din puținul pe care am reușit să-l văd pe drum, din curtea și de la fereastra pensiunii. Ești înconjurat de munte. Este spectacol de verde, munte, natură. Paralel cu drumul, trece un pârâu destul de curat.
Dacă ar fi trotuar măcar pe o parte a drumului, ar fi și mai frumos pentru că ai putea străbate liniștit, la pas, întregul sat, admirând casele (multe dintre ele sunt pensiuni), curțile.
Este un loc destul de liniștit față de altele, dar nu vă imaginați o liniște totală. Șoseaua este sau, mai bine zis, a fost destul de circulată. Bănuiesc că nu este mereu așa. Cei mai enervați sunt cei cu ATV-urile. Norocul nostru a fost că pensiunea noastră este situată ceva mai departe de șosea (are curte foarte mare) și nu ajungea în cameră zgomotul de pe șosea.
Pentru localnici nu cred că e chiar raiul să locuiască la Moieciu de Sus. Fără pensiuni, nu știu din ce și-ar putea câștiga oamenii traiul. Și creșterea animalelor și agricultura se fac cu greu acolo. Am văzut că majoritatea au grajdurile oilor și niște magazii situate mult mai sus, pe munte. Nu știu cum se descurcă să urce și să coboare de acolo. Eu mă uitam la un nene de vreo 70 de ani cât de ușor urca și îmi spuneam că, dacă aș avea casa acolo, nu cred că aș coborî mai des de o dată pe lună.
Am fost cazați la pensiunea Perla Carpaților, o locație în care verii mei au mai fost în trecut și iată că au decis să revină. Am înțeles de ce. Curtea mare oferă suficiente locuri de parcare pentru turiștii cazați în pensiune, loc de joacă pentru cei mici (cu gazon), foișoare în care se poate sta la aer curat, dar și zonă de grătar pentru cine vrea să facă. Momentan sunt două foișoare și vreo trei leagăne mari, din lemn, plus o trambulină pentru pitici, un balansoar, o tobogan cu căsuță și două tipuri de leagăne pentru copii.
Gazdele nu vă vor servi masa, dar vă pun la dispoziție bucătărie în care vă puteți prepara/încălzi ce doriți. Plus grătarele din curte. Există o vitrină frigorifică mare în care vor găsi loc pentru alimente toți oaspeții, un aragaz, un cuptor cu microunde (cred). Masa se ia în sala mare de mese și activități situată în imediata apropiere a bucătăriei. Acolo găsiți și câteva jocuri de care vă puteți bucura când vremea nu vă permite să ieșiți afară.
Camerele nu sunt foarte mari. Sunt și vreo 2-3 mai spațioase, dar majoritatea sunt chiar micuțe. În schimb, totul mi s-a părut foarte curat. Miros proaspăt, de aer, nu de odorizante, camere bine aerisite. Așternuturile miroaseau plăcut și ele, iar mobilierul este tot din lemn. Un lucru care ne stresează pe mine și pe soțul meu în vacanță, de regulă, este rezistența patului. În unele abia avem curaj să ne punem amândoi, amândoi fiind grași. Aici nu am avut nicio emoție. În schimb, același pat ni s-a părut cam mic. Ne-a forțat să dormim îmbrățișați.
Ceva ce nu mi-a plăcut a fost absența perdelei de duș de la cădița de duș. Eu nu știu să fac duș fără să dau apă pe jos, așa că și cel mai discret duș se lăsa cu baltă de apă în baie.
Per total, a fost o experiență frumoasă. Moieciu de Sus este un loc pe care îl recomand iubitorilor de liniște, de natură, oamenilor care vor ști să se bucure în mod civilizat de aceste locuri frumoase și încă destul de curate. De ce nu, vă puteți caza aici, profita de peisaj și liniște dimineața și seara și puteți colinda în cursul zilei. Râșnovul, Branul, Brașovul nu sunt chiar departe. Mie mi-ar plăcea să revin vara, într-o perioadă mai însorită, să apuc să mă plimb puțin mai mult. Nu știu dacă Moieciu de Sus poate fi comparat cu o Austrie, cum zic unii, dar e frumos acolo!
Am auzit că este un loc foarte frumos,îmi doresc sa ajung și eu acolo.
E departe de tine?
Nu am fost dar mi_as dori
Am fost când eram în liceu și eram la început de relație cu fostul soț. Zona mi-a plăcut, dar din păcate amintirile fac parte din categoria,, de uitat viata cu fostul,,.
Asa se intampla cand ne leaga amintiri neplacute de unele locuri…
Iti tin pumnii sa ajungi.
Muntele este obsesia mea. Salivez la fotografiile tale. Când mai mergi la Moeciu, să te gândești la mine. 🙂
Si eu prefer muntele de 100 de ori in locul marii.
Eu merg des in Moieciu de Jos,sunt niste vile frumoase pe drumul care duce spre Magura.Cu o curte foarte mare .Am fost si vara,dar mai des la inceput de iarna.
Vom incerca si acolo, multumesc.
Am fost de câteva ori și da,și ei as mai vrea. Avem tara frumoasa, păcat ca nu știm sa o intretinem
Bine zis! Ne batem joc de ea. Pe drumul de la Brasov la Moieciu am oprit prin cateva parcari. Numai gunoaie…
Si mie imi place mult de tot zona Bran-Moieciu, desi e destul de aglomerata in ultima vreme, dar peisajele si aerul curat compenseaza din plin. Anu trecut de 1 mai am fost in zona si era plin de lume si de masini dar foarte frumos.
Si acum, de Paste, a fost destul de aglomerat.
Așteptam articolul ăsta de când am văzut niște poze pe insta 🙂 Foarte faine poze. Întrebare: cât de scump e? Sunt doar curioasă referitor la raportul preț/servicii și preț/condiții.
Pai, eu nu ies prea des si poate nu ma pricep la comparat preturi in domeniu, dar 150 de lei pe camera/noapte mie mi se pare acceptabil. Noi nu cautam lux, doar curatenie.
In Moeciu este foarte frumos, acolo chiar te relaxezi. Am fost si noi cand nu aveam fetele, ne-am plimbat…este vis. Chiar discutam zilele trecute ca ar fi frumos sa mai dam o fuga pe acolo, cu fetele…sa se bucure si ele de aer curat!
Sper sa ajungeti si sa le placa.
sa va fie de bine vacanta! Nu am mai fost de mult timp la Moeciu, de obicei mergeam toamna-iarna, cand vremea nu permite de urcat cu cortul sus de tot.
Tin minte ca gaseam pe unde sa ne plimbam dar nu de la drumul mare. Iar papanasii ii tin minte minunati de buni!
Uite ce mancare nu am gustat nimic din bunatarile zonei. Ne-am adus de acasa.
Am auzit si eu vorbindu-se frumos de zona asta dar uite ca inca nu am ajuns acolo. Poate reusim sa facem asta la vara daca o fi vreme buna.
la vara? Vara e deja aici. S-au si dus 8 zile din ea.
Of, ma Cristina, asta cu trotuarul ma scoate din sarite, sa stii. Tu realizezi ce frumos ar fi sa fie parapeti si un trotuar acolo ingust pentru turisti? N-am fost deloc la Moeciu, zona e superba si pozele tale la fel asa ca sigur voi incerca anul asta sa ajung. Ai vazut si tu ce interesante par casele alea cocotate pe dealuri si in zone atat de greu accesibile, de privit eu adorsa le privesc, dar de locuit… nu m-as incumeta. Avem o tara superba, sa ne mai arati poze cand mai vizitezi locuri de astea 🙂
Eu ies rar, asa ca nu veti vedea prea des poze din destinatii turistice.
Cu multi ani in urma, am fost si eu pe acolo, e un loc minunat, care mi-a ramas in suflet, sper sa avem timp sa revenim.
Tu oricum te plimbi numai prin locuri frumoase.
la moeciu de sus nu cred ca ne-am cazat pana acum, dar stiu ca e dragut. totusi, nu prea ai nimic de facut in zona, ceea ce ma cam da peste cap. sincer, acum as aprecia si o vacanta acasa…
cu facutul, e adevarat, dar nu esti departe de zone mai ofertante din punctul asta de vedere.