V-ați obișnuit să scriu despre cărțile care îmi plac sau măcar îmi place ceva la ele, chiar dacă nu sunt 100% pe sufletul meu. Probabil că unii chiar v-ați întrebat dacă nu am dat niciodată greș când mi-am ales cărțile. Ei bine, am făcut-o de mai multe ori. De 4 ori s-a întâmplat doar anul acesta. Care sunt cele 4 cărți care nu mi-au plăcut? Cine nu are chef de spoilere, să nu citească! De data asta nu m-am putut abține.
1. Când ești vrăjitoare… Rămâi veșnic vrăjitoare
Sunt două volume ale unei cărți scrise de Carolyn MacCullough. Le-am ales pentru că fusesem fermecată de această trilogie – Cartea pierdută a vrăjitoarelor și mă gândeam că vor fi în genul acela. Nici pomeneală. Este o poveste destul de slabă a unei lumi în care vrăjitorii buni se luptă cu cei răi.
Tamsin este singura membră fără puteri a unei familii de vrăjitori. Ei bine, ea le are, dar va descoperi mai târziu decât restul care sunt acestea. Asta după ce se dă drept sora ei, care avea darul găsirii lucrurilor, și îi promite unui străin că-l va ajuta să găsească un obiect care aparținuse familiei sale și fusese pierdut. Tipul nu e chiar ce vrea să pară și va pune în pericol nu doar familia lui Tamsin, ci întregul lor neam, riscând să schimbe chiar cursul istoriei. Călătorii în timp, mistere, puteri, ar fi trebuit să fie o lectură faină. În realitate, personajele mi s-au părut slab conturate, multe episoade forțate și nimic care să mă convingă să dedic un articol întreg acestor cărți.
2. Salvează-mă
O nouă dezamăgire vine de la cel ale cărui prime cărți citite m-au fermecat, Guillaume Musso. Dacă Central Park și Fata de hârtie au fost 100% pe placul meu, Salvează-mă mi s-a părut timp pierdut. Acum nu știu dacă să mai citesc Fata din Brooklyn sau nu.
Cartea prezintă povestea unui avocat din New York și a unei franțuzoaice căreia nu prea i-a ieșit jocul american și hotărăște să plece înapoi în Franța. Înainte să plece, trăiește un weekend de vis alături de domnul avocat. În ziua în care ea se urcă în avion, are loc un accident aviatic. El este distrus la gândul că ea a murit, dar ea nu se urcase în acel avion pentru că fusese reținută de autorități. El află acest detaliu de la o polițistă care-i arată un ziar cu data zilei de mâine și-i spune că femeia iubită oricum mai are foarte puțin de trăit. De unde știe polițista asta? Pentru că ea e moartă deja și a fost trimisă să o ia pe franțuzoaică în lumea de dincolo. Acum înțelegeți de ce nu mi-a plăcut?
3. Sete de iubire
Începe bine romanul lui Yukio Mishima, dar continuă aiurea (cel puține pentru mine, care nu le am cu obiceiurile japonezilor), se sfârșește prost și-ți cam pare rău că ai citit-o.
Etsuko este o japoneză rămasă văduvă după ce soțul ei a murit de o boală contagioasă. Nu vă grăbiți să-i plângeți de milă pentru că ea a savurat din plin ultimele lui două zile! O fi gelozia boală grea, o fi făcut-o el să sufere, dar mi s-a părut prea mult să-și găsească fericirea în boala și moartea lui. Rămasă singură, se retrage la țară, la ferma socrului ei care și-o trage de amantă. Frumoase obiceiuri! Aici ea se cam îndrăgostește de un slujitor prea tânăr ca să înțeleagă ce e iubirea, îl desparte pe acesta de cea pe care o lăsase gravidă și trebuia să-i devină soție și suferă din nou de gelozie absolută. E clar că el nu o iubește, iar ea decide să se răzbune așa cum o poate face o femeie care s-a bucurat pe deplin de moartea soțului care o umilise.
4. Și am spus da. O poveste de iubire
Elizabeth Gilbert este autoarea bestseller-ului Mănâncă, roagă-te, iubește. Ghinionul ei este că eu am început cu aceasta a doua carte care nu mi-a plăcut deloc. De fapt, ca să fiu sinceră, nici nu am terminat-o de citit.
Din primele pagini se anunța o lectură plăcută despre o doamnă divorțată care-și permite din nou să iubească promițându-și să nu mai spună niciodată DA, dar soarta face ca autoritățile americane să-i interzică iubitului ei să mai intre în țară și singura lor șansă rămâne să se căsătorească. Brusc o dăm în lucrare de istorie a civilizației, a ideii de căsătorie.
Nu că nu ar o fi o lucrare bună. Conține multă informație, poate prea multă pentru cineva care vrea beletristică. Aici a fost greșeala mea – că mi-am imaginat că un jurnal, o carte de memorii ar putea fi o lectură relaxantă. E mai mult o culegere de date istorice, geografice și sociale, de idei despre căsnicie și iubire, o poveste a transformărilor prin care a trecut termenul de căsătorie de-a lungul timpului.
Acestea sunt cele 4 cărți care nu mi-au plăcut deloc din ce-am citit în primele două luni ale acestui an. Cea mai mare dezamăgire a venit de la Guillaume Musso pentru că avem mari așteptări de la el. După el vine Sete de iubire, apoi cărțile lui Carolyn MacCullough și ultima, adică cea cu cele mai mari șanse de a fi reluată vreodată, este cartea lui Elizabeth Gilbert.
Voi aveți cărți care v-au dezamăgit? Care sunt acestea?
Cred ca tuturor ni s a intamplat, mie una da! Desi ma asteptam sa fie pe placul meu… pe parcurs am observat ca deja ma obosesc si ma fac sa mi pierd interesul… nu as stii sa pun aici un mic rezulmat fiindca eu am renuntat imediat la ele, decat sa mi pierd timpul cu ceva ce nu imi place mai bine fac altceva.
Se pare ca asa ar trebui sa fac si eu cand nu-mi place una.
Îmi aduc aminte că nu mi-au plăcut cărțile Flower, Flori pentru Zoe și Ardoare. Mai sunt câteva, dar nu îmi aduc aminte acum titlurile.
Bine ca nici nu am auzit de titlurile astea.
Fata din Brooklyn este interesanta, dar pentru cele 400 si ceva de pagini, pe alocuri, parca bate apa in piua. In rest…. bine ca stiu de ce sa ma feresc. :))
Bine, promit ca o citesc si apoi te bat daca nu-mi place.
Daca sunt de dragoste… nu sunt pentru mine.
Dar nici nu citesc eu carti de dragoste.
Bine de stiut.Asa ma chinui si eu cand iau cate o carte care nu-mi place..
Deci si tu le citesti pana la capat, ca mine.
Chiar trebuie sa le citesc!!
Ultima noapte de dragoate intaia noapte de razboi
Nici mie nu prea mi-a placut romanul asta.
Eu nu am cărți are sa mă fi dezamăgit…. Că nu le citesc până la capăt dacă nu îmi plac din primele pagini. ? Și nu am așteptări, că s-ar putea atunci sa primesc dezamăgiri ?
Eu le citesc ca tot sper sa apara scanteia de undeva…
Am avut si eu multe carti care m-au dezamagit.
Sa stii ca am avut carti pe care am inceput sa le citesc, dar nu le-am citit pana la final, asta pt ca nu mi-au placut deloc.
Am inceput și eu câteva cărți pe care nu le am terminat!
Mai bine asa, daca asa ai simtit.
Daca nu imi place o carte pur si simplu nu merg mai departe… Am invatat insa sa nu am prea mari asteptari de la carti in functie de titlu sau descriere. M-am pacalit de cateva ori si in sens bun si in sens rau :))
O dezamagire ar fi totusi ”Cartea oglinzilor” care eu una nu am vazut atat de buna pe cat e de laudata…
Si cand te gandesti ca voiam si eu Cartea Oglinzilor.
„Fata din Brooklyn” o am dar este necitita. Sunt curioasa sa vad cum e. Am si eu carti care nu mi-au placut. Cea mai mare dezamagire a fost „Apa pentru elefanti” . Am urat cartea asta.
N-am citit Apa pentru elefanti si probabil ca nici nu o s-o citesc 😀
Ce noroc pe mine ca nu mi-am luat nici una dintre aceste carti.
Chiar ca noroc pe tine.
Încearcă să citești „Acea fată frumoasă” de Radu Tudoran. Apoi mai vorbim de cărți care nu ți-au plăcut! 🙂
Nu promit nimic, Radu.
Am renuntat la „Si am spus DA” dupa vreo 20 de pagini. Mi-a placut mai mult „Mananca, roaga-te, iubeste”
Nu stiu daca sa ii incerc si prima carte sau nu.
offf… am o mie, cred! majoritatea gen fluturi, 13 motive, orasul de hartie (bine, in general cartile lui john green)… as putea face o lista cat casa!
Fluturii nu i-am citit, dar nici nu am de gand. 13 motive o citesc acum si deja pot sa spun ca sunt dezamagita de ea.
Acum ca mi-ai zis, clar nu voi pune mana pe aceste carti. Mi-a placut sa citesc parerea ta. Eu daca ma apuc de o carte si nu ma prinde dupa cateva pagini citite, o parcurg tare greu
Curiozitatea totusi nu ma lasa sa renunt si tot mai sper ca poate devine mai buna…