Stateam azi pe la 10 si o leneveam in pat verificand mailuri si notificari prin diverse colturi ale lumii virtuale. Ma intrerupe din activitate soneria. Mama da fuga prima la usa, ca daca e 28 e zi de pensie si cu mare drag o asteapta. In locul postaritei da nas in nas cu un nene cu mustata , recenzorul „de serviciu” in zona noastra. Il invita inauntru , ii face loc la masa si ii ofera in scaun. Avem „famelie” mare. E mult de completat.
Sunt chemata la apel cu buletinul din dotare sa ma fac ca raspund la cateva intrebari si sa dau cu subsemnatul. Nume , prenume, data si locul nasterii, sex , cetatenie, etnie …cam asta asa de inceput. Si desigur … CNP-ul meu.
L-am dat ca n-am avut incotro. N-am putut sa nu remarc ca nenea avea un scris indescifrabil, ca nici el nu mai pricepea ce a scris in unele locuri … va dati seama cat de bine vor intelege cei care vor centraliza datele! Faza cea mai tare a fost ca omul m-a intrebat pe rand daca sunt casatorita, daca sunt la prima casatorie si data la care am semnat pentru certificatul casatorie. Daca eu sunt casatorita, atunci ce rost isi mai avea intrebarea daca traiesc in concubinaj ? Apoi te intreaba ce studii ai terminat , daca lucrezi si unde, cate ore pe saptamana… bine macar ca nu intreaba salariul. Dar cred ca nici nu ii intereseaza pentru ca stiu si ei bine in ce jeg traim.
Asta e momentul in care recenzorul incepe sa isi planga si el de mila , cat alearga si de cate ori revine intr-o locatie pentru 50 de lei si aia impozabili. Dai din cap a compatimire si ii spui ca stii cum e. Ajungem la intrebarea „Intampinati probleme de sanatate in desfasurarea activitatii zilnice?” … cam intampin ca de aia am ajuns sa fiu casnica dupa ce m-am licentiat intr-un domeniu bun, la o facultate de stat pe locurile de la buget. Pentru cei care nu ma cunosc , eu sufar de tulburari generalizate de panica. Asta nu inseamna ca sunt nebuna, ca atac oameni pe strada sau eu mai stiu. E ceva ce ma afecteaza doar pe mine. Sunt un om normal atata timp cat nu sunt in tramvai sau nu sunt privita prea insistent. Atunci incepe calvarul. Eu consider asta o problema de adaptare dar in formularul recenzorului nu exista aceasta problema si a vrut sa bifeze probleme de comunicare. L-am intrebat daca dumnealui ii se pare ca am asa problema , a dat din cap negativ si a dat foaia. M-a pus sa semnez. Ce-oi fi semnat, numai el stie? Oi fi dat casa? Sper ca nu.
Si plec. Acum ma gandesc la ce ajuta toata treaba asta? O sa avem rezultatele peste cateva luni bune. O sa aflam ca populatia Romaniei a cam scazut., ca avem in hartii mai putini tigani decat in viata reala, ca foarte multi traiesc in concubinaj pentru ca nu ne da mana sa facem nuntareli, mai ales ca dupa spuneam intr-un articol mai vechi, la starea civila ti se baga mana adanc in buzunar pentru niste poze pe care nu le-ai solicitat si ca romanii nu sufera de cine stie ce probleme pentru ca recenzorul a decis ca e mai bine sa dea foaia.
