Cavalerul Atas si palatul luminat

iluminat muzeul-de-arta-timisoara

In vremuri de mult apuse, cand iluminatul la palat inca se mai facea cu solutii de iluminat rudimentare. menite sa lumineze doar cat sa nu para ca stai in bezna si fara un design care sa sporeasca frumusetea vreunei incaperi, fie ea si sala tronului unui palat, intr-un regat indepartat, locuia un rege batran cu fiica lui. Ca si cum povara batranetii nu era suficienta, regele Bulb se temea ca va muri curand si avea sa lase lucruri nepuse la punct: era satul de becurile si corpurile de iluminat pe care sfetnicul Lumiere le plasase in palat si nu luminau cu mult mai mult decat lumanarile folosite de cei din regatele vecine in care nu exista electricitate. Era suparat nevoie mare ca unica lui fiica, Luminita. nu-si mai putea petrece serile citind papirusuri literare, vederea fiindu-i slabita de iluminatul insuficient. Era trist ca mobilierul pe care i-l facuse cadou regele Furnitur nu e pus in valoare de umbrele lumininoase si nici nu e completat in mod elegant de sfesnicele vechi.

Regele dadu sfoara in tara ca ofera regatul si mana printesei Luminta  celui care va reusi sa readuca zambetul pe fata printesei, la ceas de seara cand lumina zilei pleaca la culcare lasand-o trista si va putea ilumina sala tronului intr-asa fel incat, nici regele Furnitur sa nu-si mai recunoasca mobilierul daruit. Dupa mai multe tentative esuate ale unor printi cu dare de mana dar fara pic de gust, dornici sa puna niste corpuri de iluminat imense si fara cap, regele se simtea mai deznadajduit ca niciodata.

Intr-o seara, la usa palatului batu un Cavaler pe nume Atas, venit din lumea larga, si ceru gazduire la curte pana a doua zi de dimineata. Primi permisiunea de ramane peste noapte alaturi de sluga lui, Licurici. Ba chiar, regele ii invita la masa in seara aceea, intr-o ultima incercare de a-i face seara mai frumoasa Luminitei lui dragi. Cavalerul afla de la slugile din palat despre promisiunea facuta de rege si se sfatui cu sluga sa ca sa puna la punct un sistem de iluminat bazat pe solutii moderne, cu design deosebit dar si capabil sa dea atata lumina cat sa incalzeasca inima regelui si zambetul printesei posomorate. Mare ii fu mirarea cand acesta ii aduse aminte ca in pelerinajele lor prin Franta, Italia, Germania si Spania, vazusera multe modele de corpuri de iluminat care mai de care cu design mai atragator si cu capacitate mai mare de iluminare, ba chiar adusesera cu ei in bagaje doua corpuri de iluminat Horeca.

muzeul-de-arta-timisoaraCum facura, cum nu facura ca, pana la ora mesei, reusira sa schimbe corpurile de iluminat din sala tronoului unde aveau sa cineze. De obicei, fiind vreme de toamna, la ora sase cand se servea masa, lumina zilei dadea deja semne de oboseala, asa ca, la servirea desertului lumanarile romantice dar insuficiente trebuiau acompaniate de candelabrele urate si incapabile sa lumineze, ramase mostenire de la bunicul regelui Bulb. Acela era momentul cand printesa isi pierdea cheful de viata si se retragea trista in camera pana a doua zi la rasaritul soarelui. De cum veni slujnica aducand placintele cu mere, regele batu abatut din palme, semn ca era vremea sa se aprinda luminile. Dintr-o data, incaperea fu inundata de lumina puternica dar prietenoasa, printesa facu ochii mari si isi indrepta ochii spre tavanul din care acum atarnau doua superbe corpuri de iluminat.

Regele radea de fericirea fiicei:

– Cum ai facut, tinere Atas?

– Mi-am adus aminte ca aveam cu mine doua corpuri moderne de iluminat, m-am inspirat din proiectele de iluminat hotelier pe care le-am vazut in drumetiile mele si, impreuna cu sluga mea, m-am implicat in propriul meu proiect de tripla iluminare: a salii tronului, a chipului dulce al frumoasei printese si a ochilor Mariei Tale.

Regelui ii placu atat de mult cum cadea lumina peste sala tronului si peste mobilier, incat chiar a doua zi il chema pe regele Furnitur sa ii arate minunea si sa sarbatoreasca logodna fiicei sale cu inteligentul cavaler Atas. Regele invitat, fu atat de impresionat de modul cum proiectul de iluminat Horeca punea in valoare arhitectura locului si designul mobilierului productie proprie, ca se arata interesat sa colaboreze cu viitorul Rege Atas pentru a-si ilumina si el palatul cu minunatii moderne.

atas-1399404596-1Atas si Luminita facura nunta mare care dura trei zile si trei nopti si, ca dar de nunta, batranul rege le oferi propria lor linie de productie pentru corpuri de iluminat Atas.  Atas Lighting, crestea intr-o luna cat altii in zece, spre multumirea fostului si actualului rege dar si spre bucuria regatelor invecinate care acum aveau solutii de iluminat pe alese. De atunci nu mai fu intuneric niciodata.

Si-am incalicat pe-o lampa si v-am spus povestea toata, Si-am incalicat pe-un neon si v-am spus o poveste beton.

Etichete: , ,

Related Posts

Previous Post Next Post

Comments

    • Balaban Violeta
    • 16/11/2014
    Răspunde

    Ce mult mi.a placut,de aceia va urmaresc cu mare drag…

    • Rotaru Gabriela Tatiana
    • 17/11/2014
    Răspunde

    O poveste foarte frumoasa,mi-a placut mult ,minunat articol ca toate articolele pe care le citesc cu placere.Multumesc.

  1. Buna dimineata!O poveste superba! 😛 Mi-ai starnit o mare curiozitate inca din primele randuri , ❓ incat am ramas nemiscata in fata calculatorului si abia asteptam sa citesc continutul acestei povesti frumoase! 😛 Si totul e bine, cand se termina cu bine!Un final frumos!Felicitari Cristina!Eu una te-as sfatui ,sa scrii si povesti pentru copii.

    • Iorga Daniela Ionela
    • 17/11/2014
    Răspunde

    frumoasa poveste…chiar ca beton,asa cum tu spui! am citit pe nerasuflate,asa cum faceam in copilarie cand citeam povesti si basme.
    Multumesc pentru articol! 😉

    • Yonela Mihaela
    • 17/11/2014
    Răspunde

    :mrgreen: Deci chiar nu mă așteptam la așa o poveste,felicitări 😀

  2. Răspunde

    Frumoasa povestea ta, vreau si eu un cavaler Atas personal. Pupici si o saptamana frumoasa!

    • Vasile Rotaru
    • 20/11/2014
    Răspunde

    Frumoasa povestea,cand citesc astfel de povesti ma bucur ca un copil ce reintra in lumea copilariei,felicitari!
    https://www.facebook.com/vasile.rotaru.35/posts/786686598058134?pnref=story

    • Gabriela Nicoleta
    • 20/11/2014
    Răspunde

    frumoasa povestea! pupici dulci din partea noastra!

    • Alexandra Ioana
    • 20/11/2014
    Răspunde

    Au dreptate fetele!! Si eu am avut senzatia ca citesc o poveste! Felicitari 😀

    • STINGACIU DANIELA
    • 21/11/2014
    Răspunde

    Ai un dar de a scrie ce ma face sa revin mereu pe blogul tau.Foarte frumos scris articolul si foarte interesant 🙂

    • Petre Mihaela
    • 21/11/2014
    Răspunde

    Frumoasa povestea,frumos si util site-ul si produsele de acolo!
    https://www.facebook.com/Hutzanca/posts/972030962812653?pnref=story

    • Alin Bighy
    • 24/11/2014
    Răspunde
    • Mara
    • 26/11/2014
    Răspunde

    Am citit cu sufletul la gura tot! Ar trebui sa incerci sa scrii povesti,romane…ai talent 🙂

    https://www.facebook.com/marimariutza1/posts/811601492216216

    • Simion Lidia
    • 27/11/2014
    Răspunde

    Ma bucur ca Atas i-a readus Luminitei zambetul pe buze !
    https://www.facebook.com/lidia.simion.5/posts/864779350222069?pnref=story

  3. Răspunde

    O stiu si eu pe Luminita. Data viitoare cand o vad am sa ii spun povestea asta :))

    • Aluculesei Brindusa
    • 01/12/2014
    Răspunde

    superb articl felicitari<3

    • Dragomir Denisa Maria
    • 04/12/2014
    Răspunde

    share link-https://www.facebook.com/dragomir.d.maria/posts/907595479251321

    • Savu Cristiana
    • 04/12/2014
    Răspunde

    Frumoasa povestea ta, vreau si eu un cavaler Atas personal. Pupici si o saptamana frumoasa! 🙂

    • Vasilica
    • 05/12/2014
    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

0 shares