Necunoscuta – Mary Kubica (recenzie)

Necunoscuta Mary Kubica

Când vreodată am refuzat eu o carte pe coperta căreia scrie thriller psihologic? Doar nu era să încep să fac asta tocmai când am dat cu ochii de Necunoscuta. Este un roman apărut în 2018, la editura Herg Benet, una dintre cele mai vândute cărți de pe Libris. Dacă până luna trecută nici nu auzisem de Mary Kubica, acum știu că mai are alte două romane care s-au bucurat de același succes ca Necunoscuta și că trebuie să le citesc și pe acelea.

Necunoscuta – scurt rezumat

Chris, Heidi și Zoe – o familie obișnuită, cu o mamă care pune caritatea și voluntariatul mai presus de toate, un tată al cărui job implică multe deplasări și o fiică aproape adolescentă, cu multe toane. În drum spre serviciu, Heidi își lovește în mai multe zile privirea de o fată, nu cu mult mai mare decât Zoe a ei. Fata poartă cu ea un bebeluș care plânge mereu și o valiză mare. Mereu în ploaie, cu un aspect neîngrijit și aparent fără nicio destinație. Până în ziua în care Heidi decide să-i ofere fetei puțin ajutor și o aduce la ea acasă.

Necunoscuta se numește Willow. Bebelușul se numește Ruby. O seară se transformă în mai multe zile petrecute în casa lui Heidi. Asta în ciuda dezacordului total exprimat de Chris și Zoe, cărora Heidi omite în mod voit să le spună despre petele de sânge pe care le descoperise pe maioul necunoscutei aduse în casă. Se teme că Willow ar putea fi o hoață care să le facă rău, dar nu o poate da afară. Nu atâta timp cât este la mijloc un bebeluș.

Heidi însăși are multe semne de întrebare în privința trecutului lui Willow, dar le păstrează pentru ea. În schimb, renunță să mai meargă la job, anunțând că este bolnavă, și își uită o parte din îndatoririle de mamă pentru a se asigura că Willow și Ruby nu rămân niciodată singure în casă. Chris, deloc încântat de decizia soției sale, cere unui detectiv să afle tot ce se poate despre necunoscuta din casă. Cu toată grija celor doi, lucrurile scapă de sub control.

Ce secrete ascunde Willlow și unde este tatăl copilului ei? Măcar are 18 ani, cât spune ea că are? De ce se încăpățânează Heidi să o țină în casă, deși a ajuns să ascundă un briceag sub pernă pentru a se putea apăra la nevoie? Va ieși adevărul la suprafață înainte ca cineva să fie rănit?

Necunoscuta – impresii de după

Cu siguranță romanul intră pe lista celor mai bune thrillere citite. Nu știu ce-ți imaginezi după ce ai citit scurtul rezumat, nu știu unde te va duce gândul după ce vei citi primele 100 de pagini, dar am curaj să pariez că imaginația ta nu e suficient de dezvoltată pentru a intui măcar 50% din ce ascunde cartea aceasta.

Ritmul nu este foarte alert, fiind vorba de un thriller psihologic, dar cu siguranță nu e loc de plictiseală în paginile acestui roman. Toate personajele au secrete, toate ascund câte ceva, doar că secretele unora rămân inofensive pe când ale celorlalți vor schimba totul.

Toată cartea este scrisă la persoana I, dar din trei puncte de vedere diferite. Pe rând, Willow, Heidi și Chris își spun poveștile de viață. Asta te face să ai o viziune completă și aproape obiectivă asupra faptelor.

Heidi tindea să fie personajul meu preferat, dar și-a pierdut statutul când am realizat că nu toate acțiunile ei izvorăsc dintr-o bunătate fără margini. De fapt, chiar și când i-am admirat altruismul, am judecat-o pentru inconștiență. Câți dintre noi am aduce un om al străzii în casă, când acolo există un copil care ar putea fi rănit?

Chris a fost surpriza plăcută, deși la început mi-a fost total antipatic. Se pare că el a fost una din alegerile bune ale lui Heidi.

Willow nu este cine spune că este. Sângele de pe tricou nu are nicio legătură cu sângerările nazale despre care vorbea. Nimeni nu știe cât a suferit ea în ultimi ani. Nici urmă de o familie. Nicio vorbă despre tatăl lui Ruby. Nu-i o surpriză că nu alăptează. Are zile întregi în care nu mănâncă nimic. Nu-i surprinzător nici faptul că nu știe să aibă grijă de un bebeluș. E mult prea tânără. Soarta i-a scos-o în cale pe Heidi, o femeie atât de bună și grijulie cu Ruby. Sau…?

Drama și emoțiile puternice se împletesc frumos cu răsturnările de situație. Personajele sunt puține, dar complete, perfect construite. Intriga nu este wow, dar sugerează multe secrete, iar căutarea secretelor nu a fost niciodată plictisitoare. Finalul este neașteptat și realist. Aș fi urât cartea asta dacă s-ar fi terminat cu „au trăit fericiți până la adânci bătrânețe”. Și-ar fi pierdut din veridicitate.

Necunoscuta este o poveste despre familii unite și familii dezbinate, despre cât din binele pe care-l facem este semn clar de bunătate și cât este izvorât din sentimente egoiste, despre așteptări înșelate și teamă motivată sau nu. Adevărul este greu de intuit. Nu doar Willow este o necunoscută pentru familia Wood. La rândul lor, Chris și Heidi sunt necunoscuți pentru Willow. Fiecare din ei riscă multă în această poveste în care destinele li s-au încrucișat. Dar cine va avea cel mai mult de pierdut?

Tu ai avea curajul să aduci în casa ta un om al străzii?

Etichete:

Related Posts

Previous Post Next Post

Comments

    • Anghelina Irina
    • 26/02/2019
    Răspunde

    Foarte interesanta cartea.Sunt curioasa care este povestea lui Willow

      • Cristina Dragomir
      • 26/02/2019
      Răspunde

      Te va surprinde cu siguranta. Asta e tot ce pot sa spun.

    • Valeria Chertes
    • 27/02/2019
    Răspunde

    Nu cred că aș avea curaj să aduc in casa un om al străzii.

      • Cristina Dragomir
      • 27/02/2019
      Răspunde

      La cate se intampla in jur, nici nu e de mirare, nu?

  1. Ce palpitanta e povestea. chiar sutn curioasa ce secrete ascunde aceasta necunoscuta.
    Si nu, nu as avea curajul sa aduc un om al strazii in casa, mi-ar fi teama..nu stii ce i-ar putea da prin cap.. Cel mai probabil as gasi un adapost pentru el, dar nu in casa mea.

      • Cristina Dragomir
      • 27/02/2019
      Răspunde

      I s-a propus si lui Willow adapostul, dar a refuzat…

  2. Răspunde

    Cu siguranta nu as avea curajul sa aduc un om necunoscut in casa mea, si mai ales un om al strazi…Sa nu stii nimic despre acea persoana! Hmmm…cum ma faci tu sa o iau si pe aceasta inaintea celorlalte care stau frumusel la rand 😛

      • Cristina Dragomir
      • 27/02/2019
      Răspunde

      Nici eu nu as avea acest curaj, recunosc.

  3. Vreau cartea pentru ca mai facut foarte curioasa in privinta deznodamantului acestei povesti si recunosc ca nu as avea curaj sa bag in casa un om al strazii chiar daca e vorba de o fata tanara cu un copil mic in brate. Poate e egoism, poate instinct de conservare, s-au ambele.

      • Cristina Dragomir
      • 28/02/2019
      Răspunde

      eu zis ca se numeste ratiune.

  4. Răspunde

    Dap. Am citit-o luna trecuta si mi-a placut, ca si cealalta scrisa tot de ea. Are un stil aparte care mie imi place. Si tare as mai vrea sa mai publice si alte carti 🙂 Le-as citi cu placere 🙂

      • Cristina Dragomir
      • 28/02/2019
      Răspunde

      Esti cu o carte inaintea mea, deci.

  5. sincer, eu nu as lua pe nimeni in casa. oi fi eu nebuna, da nu pot sa pun in pericol siguranta noastra ca si familie. cartea pare tare interesanta! chiar as vrea sa o citesc, noi oricum ne asemanam la capitolul asta!

      • Cristina Dragomir
      • 03/03/2019
      Răspunde

      stai, bre! Nu ai citit-o? Nu la tine am citit recenzia?

  6. Sa stii ca o aveam si eu trecuta in lista mea de carti, era oarecum cu semnul intrebarii, dar acum, sigur o voi cumpara. Ai tu talentul tau de a ne oferi ata cat trebuie dintr-o carte pentru a-mi starni interesul. Si nu am dat niciodata gres cand m-am inspirat de la tine, nu numai in materie de carti.

      • Cristina Dragomir
      • 03/03/2019
      Răspunde

      Ma bucur mult ca nu ai reclamatii in acest sens.

  7. Nu am fost fan thriller, dar incep sa imi placa, asa ca adun titluri.

      • Cristina Dragomir
      • 03/03/2019
      Răspunde

      Te-am corupt?

  8. No way! La cat de precauta sunt, tresar si cand bate cineva la usa (daca sunt singura acasa). Am multe fantezii care o iau razna uneori si tot atat de multe scenarii…trebuia sa ma fac scenarista zic 🙂

      • Cristina Dragomir
      • 04/03/2019
      Răspunde

      Mai bine ca nu te-ai facut, ca scriai niste scenarii de-i vinea mie sa spag TV-ul.

  9. Răspunde

    Poveste este foarte interesantă! Eu nu cred ca as putea sa aduc o persoana straina in casa. Chiar as avea anumite temeri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 shares
%d blogeri au apreciat: