De ce mai platim asigurarea obligatorie de sanatate?

Sanatatea. Ultima frontiera. Suna sumbru dar chiar asa e. E lucrul nostru cel mai de pret, pe care nu il pretuim decat atunci cand il pierdem. E dreptul nostru sa fim tratati, e vorba de dreptul la viata pana la urma. Sanatatea, la noi, e la pamant. Pensionarii, dupa o viata de contributie la sistem, se trezesc ca stau 5-6 ore in fata unui cabinet „medic de familie” de unde sunt expediati rapid cu o reteta costisitoare pe care, de cele mai multe ori, alearga sa o procure. Nici cei aflati inca in campul muncii nu o duc mai bine. Ce-i pasa medicului de familie ca ai si tu un job si trebuie sa te tii de el. Ce conteaza ca pe usa e un program si el isi face programul dupa cum il taie capul. O alta gaselnita e cea cu munca pe teren. Care teren? Ca de ani buni intreb si eu daca cineva stie vreo persoana care bolnava fiind, sa fi primit vizita medicului la domiciliu. NIMENI.

Se platesc destui bani din salarii pentru serviciile de rahat pe care le primim. Oricum ii platim degeaba. In spitale te pun sa iti cumperi medicatia, medicul nu se uita la tine decat dupa ce bagi mana adanc in buzunar, asistenta nici nu se uita cand iti face o injectie unde baga acul cada nu simte ca ceva ii gadila halatul ..si asa mai departe. Pana acum, macar copiii o duceau mai bine, in sensul ca erau tratati gratuit fiind un fel de coasigurati ai parintilor. Dar gata cu boieria. De acum veti plati o suma separata , undeva la 30-40 de lei lunar. E drept ca de cele mai multe ori, tu nu ai timp sa stai la usa medicului asa ca doar il suni sa iti recomande ceva pentru o problema si iti cumperi singur din farmacie. Dar stiti cati cetateni de etnie rroma se plimba zilnic prin cabinetele medicale cu copii care primesc retete gratuite? Eu cunosc personal foarte multe cazuri la mine in cartier, care pot sa va spun ca parintii lucreaza „la negru” deci nici vorba de asigurare de sanatate. Ei merg la cabinet si isi rezolva problemele. Nu stiu cum dar o fac.

Si atunci, noi de ce mai platim ca fraierii? Sincer, nu ma intereseaza parerea vreunui medic ofticat. Eu stiu ca am avut probleme de mica. Cred ca de la 5 ani mama a tot bagat in buzunarul lor, cu lacrimi in ochi. Nu am intalnit unul sa zica NU. Nu am intalnit nici unul pana acum care sa zica „imi fac doar meseria” si credeti-ma am trecut prin multe cabinete. Daca l-as intalni , i-as da eu din proprie initiativa o recompensa, nu o spaga. Oamenii astia nu merita sa traiasca. In aceeasi tara de cacat traim toti. Sotului meu nu ii da nimeni spaga si asta nu il indeamna sa puna vreo viata in pericol cand construieste o masina. Mama a facut pulovere toata viata si nu cred ca ati gasit ace prin ele sau ochiuri duse chiar daca a muncit pe 700 de lei. Dar tu, ca medic, javra, cum iti permiti sa pui o viata in pericol cu scuza ca ai salariu de mizerie?

Previous Post Next Post

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

0 shares