Sora pierdută, Flynn Berry

Sora pierdută, Flynn Berry

Azi vorbim despre o carte catalogată drept thriller, cu recenzii bune și foarte bune ( “Un thriller la fel de alert precum Fata din tren și Fata dispărută. Vocea lui Flynn Berry este foarte puternică.” – The New York Times Book Review), romanul de debut al lui Flynn Berry, apărut în 2017, Sora pierdută. Oare sunt singura pe care coperta a dus-o cu gândul la ceva cu tentă horror? Sper că nu. Dar despre ce e vorba în poezie?

Sora pierdută – scurt rezumat

Nora și Rachel sunt surori. Locuiesc în orașe diferite, au personalități și meserii diferite, dar au păstrat o legătură destul de strânsă. Cred că știu totul una despre alta, dar când Nora merge în vizită la sora ei și o găsește ucisă cu bestialitate, își dă seama că poate nu era chiar așa.

Poliția începe investigația, dar Nora nu este dispusă să aștepte și începe să cerceteze pe cont propriu cine ar fi putut să-i facă asta surorii sale. Din aproape în aproape, ajunge pe urmele unui vecin. Sigur e vinovat, dat nu de ce crede ea. Apoi, își aduce aminte că sora ei fusese atacată și bătută în adolescență de un necunoscut. Toată viața ei de după acel incident, Rachel încercase să dea de urma agresorului. Dar dacă el a găsit-o primul și a venit să termine ce începuse cu ani înainte?

Toate căutările ei scot la iveală multe lucruri pe care nu le știa despre sora ei. Ești curios cine a ucis-o pe Rachel și de ce? Nu ai foarte mult de citit. Până în 300 de pagini. Și poți downloada cartea de pe Scribd. Cu 9 dolari pe lună, ai acces la mii de cărți. Și, dacă te înscrii pe acest link, ai 60 de zile gratuit. Plătești abia începând cu a treia lună.

Sora pierdută – gânduri de după

Începutul cărții a fost de-a dreptul promițător, cu o intrigă imposibil de ignorat. Din păcate, ceea ce urmat, a fost foarte dezamăgitor pentru mine. Mă așteptam la mult mai mult de la ea, de la o carte așa scurtă, cu așa titlu, așa copertă și așa recenzii. Voiam acțiune concentrată. În schimb, am avut parte de o lălăială și de câteva răsturnări de situație mai degrabă forțate, decât surprinzătoare. Se întâmplă multe, și de fapt nimic.

Finalul, să zicem că-i bunicel. Dă puțină strălucire, deși este cel puțin parțial previzibil, din punctul meu de vedere. Nu crește prea mult nota finală pe care să o pot oferi acestui roman, și anume 1/5⭐. E ca și cum ai face niște super foi de prăjitură și le-ai umple cu muștar. Prăjitura e ratată, nu? Ai făcut ceva ca să fie pe farfurie, nu ca să poată fi consumat. Cam asta a făcut Flynn Berry cu romanul ei. Așa se întâmplă când arunci ingredientele la întâmplare în bolul mixerului. Ca să iasă ceva comestibil e nevoie de mai mult: de răbdare, de talent în bucătăria literară, de mai multe ingrediente de calitate, nu doar două.

Personajele fie îți rămân indiferente (Rachel), fie te enervează teribil (Nora). Nu ai destul date să te atașezi de vreunul dintre ele. Drept să zic, mai tare mă interesa cine a ucis câinele, decât cine a ucis-o pe Rachel. Am mers până la capăt cu lectura doar pentru că nu îmi place să las lucrurile neterminate, nu pentru că mă mai așteptam la surprize plăcute după ce am trecut de jumătatea romanului.

Nu am avut parte de suspans absolut deloc (zău că am citit prospecte de medicamente cu mai mult suspans decât cartea asta!) și pun cartea pe lista marilor dezamăgiri de anul acesta. Sora dispărută nu are nici cea mai mică legătură Fata din tren sau Fata dispărută. Acelea sunt cărți senzaționale, cu acțiune intensă, cu mai mult decât început și sfârșit. Aceasta este o glumă proastă. Două idei bune cu umplutură proastă. Singurul mister este cum de au dat unii note așa de bune acestei cărți. Nu o recomand.

Etichete:
Previous Post Next Post
0 shares
%d blogeri au apreciat: