De ceva vreme, nu aș ști să spun exact de când, mă tot trezesc dimineața în strigătele pescărușilor. Nu e nimic rău în asta. Te simți ca la mare. Numai că, în locul valurilor, mașinile care trec pe stradă le sunt acompaniament. M-am gândit în repetate rânduri că nu-și au locul în oraș, dar nu am aprofundat problema până când, Maria, nepoata mea de doar 4 anișori, m-a întrebat de ce avem pescăruși în București, de ce nu sunt la mare, unde știam noi că le este locul. Avem vreo băltoacă prin apropiere și merg acolo?
Am făcut cercetări prin online și am găsit răspunsul. Se pare că domnii pescăruși, sătui să mai alerge toată ziua după câte un pește, tot mai greu de găsit în Marea Neagră, au decis să migreze. Au făcut asta și s-au adaptat destul de repede la viața de oraș. Nu sunt prezenți doar în București. Trăiesc chiar și în orașe de munte, cum sunt Brașovul sau Sibiul. Sunt peste tot.
Maria Otilia D. (Suceava): Ohoo, sunt și la Suceava de anul trecut. Se adaptează în orice condiții dacă au clădiri înalte unde sa își facă și cuib. Doamne, dar fac asa urat noaptea! Uneori imita pisicile când vreun pui e în pericol. Erau și ciorile, gaițele, acum și pescărușii… La țară nu le place ?. Ee, ne obișnuim și cu ei.
Rodica Mihaela P., blogger Jurnalul Iubirii, (Brașov): Sunt și la Brașov. Mănâncă porumbeii. 
Potrivit informațiilor găsite, pescărușii de oraș sunt mai mari decât cei pe care îi putem observa pe malul mării. Anvergura aripilor lor ajunge până la 160 de centimetri! Cu ce se hrănesc? Cu gunoaie. De aceea au fost numiți pescăruși gunoieri. Bine, se hrănesc și cu pește din Dâmbovița și lacurile din București și din jurul lui, dar nu au o problemă nici cu resturile de orice fel. Unde locuiesc, dacă nu au stuf? Pe blocurile gri…
Cel mai probabil, migrația lor a început în sezonul rece, în căutare de hrană. Apoi, văzând ce sursă grozavă de hrană este orașul, au decis să se mute definitiv aici. Fenomenul pare să fi început în urmă cu treizeci de ani. Nu sunt deloc deranjați de prezența bipezilor, ba chiar o caută pentru că unde sunt oameni este și mâncare. În schimb, oamenii se arată deja deranjați de ei. Există numeroase plângeri cu privire la gălăgia produsă de pescărușii din anumite zone. Bănuiesc că nu va mai trece mult până să ne deranjeze și mizeria și atunci, omul va face iar ce știe el mai bine: va vâna bietele păsări, venite în orașul peste care, nu știu de ce, ne simțim stăpâni… Bine, pe noi ne deranjează tot ce putem strivi: o vrabie care ciripește, un câine care latră. Mai bine niște motociclete și niște motoare de mașini turate la maxim! Va invit să citiți discuție aceasta de pe reddit. Este delicioasă.
Trebuie să ne obișnuim cu gândul că avem pescăruși în București și să-i acceptam. Nu au venit în poluarea și agitația orașului nostru de prea mult bine. Doar caută să supraviețuiască. La fel cum vom căuta și noi peste câțiva ani, când nu va mai fi pește de ajuns, dacă înțelegeți ce vreau să spun. Să vedem unde o să migrăm noi și la ce fel de trai va trebui să ne adaptăm! Cu gunoaie deja ne hrănim, fie că ne place sau nu să o recunoaștem. Și gălăgie facem, Slavă Domnului! Norocul nostru este că animalele din jurul nostru nu pot face plângeri, ca noi, când nu pot dormi sau trăi din cauza noastră.
