Duminica in familie sau cum sa(nu) imparti un televizor la trei

Duminica. Daca sambata seara, cand m-am pus in pat, doar vantul parea sa tina cont de preveziunile meteorologilor si sa-si faca de cap prin Bucuresti, azi dimineata, iarna imi forta fereastra din rasputeri. Vantul puternic arunca nervos stropi mari de apa pe geamul dormitorulului. Credeam ca e vreo sapte dimineata. Era deja pranz si afara parca statea sa se insereze. De unde acum vreo trei saptamani, la ora asta, cautam sa pornim aerul conditionat, acum mi-am lipit mainile de calorifer intrebandu-l de ce e rece.

Dupa micul dejun luat in compania stirilor, ne-am facut programul pentru ziua in curs. A reiesit ca, in afara de un drum pana la magazin, aveam un singur lucru de facut pe ordinea de zi: sa ne uitam la TV. Pentru unii asta ar putea parea relaxant. Dar, intr-o zi ca asta, cand ne nimerim toti trei acasa(eu, mama si sotul meu), daca nu il pun si pe catelul familiei la socoteala, numai relaxant nu e sa te uiti la televizor. Dintre noi trei, mama e singura dezavantajata pentru ca nu are optiunea de a fugi in camera ei, unde sa-si faca de cap cu propria telecomanda, vizionand ce ii place.

Cica duminicile sunt facute pentru familie si incercam sa pastram traditia. Ne asezam fiecare pe locul lui. Eu stau in canapea pentru ca Piki(potaia) sta cu mine si trebuie sa avem loc sa ne desfasuram. El nu se uita la TV daca nu i se face masaj si nu ne lasa nici pe noi sa ne uitam. De-o parte si de alta a canapelei, in fotoliile pufoase, domnul Daniel si doamna Mumi(cum o alint eu pe mama). Mingea e la centrul terenului, adica telecomanda e mainile mele. Intreb la ce vor sa ne uitam. Mai mult decat interesant: al meu vreau la fotbal si Mumi viseaza Etno. Ar avea sens sa zic ca eu prefer un film? Dau peste o emisiune de divertisment difuzata in reluare. Ii intreb daca e in regula sa ma opresc acolo. Amandoi incuviinteaza bombanind. Unuia nu ii place cum s-a imbracat Adrian Enache. Celalalt zice ca nu-l suporta pe prezentator. Piki plange ca vrea masaj. Tensiunea pluteste in aer si tinde sa explodeze fix deasupra mea.

Ii intreb ce parere au de un film. Par sa fie fericiti de aceasta optiune. Caut film. Caut. Inca mai caut. Duminica e ziua reluarilor se pare. Ahh, ce documentar fain e aici dar mama nu s-ar  uita la asa ceva! Gasesc un film. Al meu exclama sarind din fotoliu:” filmul asta e de pe vremea lu’ mamaie!”. Mama zice ca e frumos. Ii „zambesc” sotului si ii spun ca e vechi dar dragut filmul. Lasam la film. Lui Piki sigur nu-i place si incepe sa „chitaie” mingea, semn ca vrea joaca. Ii ofer un os si il calmez pentru moment. Mama rade de se prapadeste de o faza din film. Domnul sot scrasneste printre dinti ca e expirata faza. Incepe publicitatea si pasez telecomanda barbatului casei, dornic sa vada cat e scorul la meci. Dupa nici 30 de secunde, mama ii atrage atentia ca probabil s-a terminat publicitatea. Revenim pe canalul cu filmul de la 1900 toamna. Vizionam publicitate. Ce ne place noua cel mai mult! Vai, uite, asta e medicamentul ala de care va ziceam, exclama mama, aratand cu degetul spre ecranul unde scria numele unui medicament minune menit sa o scape de durerile de picioare.

Danut fierbe de nervi. Cred ca ar fi preferat o reclama la Antinevralgic sau alt remediu pentru dureri de cap. Nu mai rezista. Se ridica si ne anunta ca se retrage in dormitor sa se uite la meci. Asta e momentul in care ma enervez eu. De ce nu m-as duce eu in dormitor sa ma uit la documentar? Ii pun mamei telecomanda in mana, i-l las pe Piki in grija si ma duc dupa el, chitita sa il conving sa ne uitam la documentarul istoric peste care dadusem mai devreme. Ne-am cam certat. Lui nu-i plac documentarele, eu nu suport fotbalul. Singurul lucru care ne poate tine impreuna in fata televizorului, fara sa ne certam, ar fi un film bun. De unde film bun, cand astia ne-au scos toate canalele frumoase si ne-au umplut grila de canale proprii la care nu se uita nimeni? E clar ca duminica noastra in familie, in fata televizorului, a fost oricum numai frumoasa nu.

Ne-am apucat sa cautam solutii. Initial, ne-am zis ca, daca i-am cumpara mamei un televizor cat de mic pentru camera ei, cearta ar inceta dar ne-am dat seama ca, si cand nu e ea acasa, tot e cearta pentru telecomanda din sufragerie pentru ca vrem sa stam impreuna dar ne plac lucruri diferite. Am tras concluzia ca, daca am avea niste canale de filme, duminicile si serile de iarna ar fi mai frumoase. Fix atunci, de parca cineva de acolo de sus ne-ar fi auzit, au bagat reclama asta:

N-ar fi o idee rea sa ne schimbam providerul de TV si internet si sa beneficiem de promotia de toamna de la UPC! Voi ce ziceti? La 94 de lei pe luna am avea asa:

• 140 canale TV din care 26 HD
• 52 canale online prin Horizon Go
• internet de 200 Mbps cu router Wi-Fi inclus
• telefonie fixa cu minute nelimitate pe fix in Romania si Europa si nelimitat fix&mobil pentru SUA, Canada si Israel
• Mediabox HD DVR in custodie(asta chiar ar fi pe sufletul sotului pentru ca si-ar putea inregistra toate meciurile pe care le sacrifica pentru a vedea un film impreuna)

Daca tot am pomenit de filme, In promotia de la UPC, ne putem alege si un cadou care poate fi Pachetul Cinema sau upgradarea abonamentul de internet la 500 Mbps. Iti alegi unul din cele doua cadouri si il primesti gratuit la abonamentul achizitionat. Sau, daca le vrei pe amandoua, le selectezi pe amandoua si vei plati doar 10 Lei in plus pe luna. In plus, in primele trei luni, platesti doar 50% din valoarea pachetului achitionat. Mie-mi suna foarte bine pentru ca pachetul Cinema are toate canalele cu super filme(HBO, HBO Comedy, Film Box, Film Box Family, Film Box Plus, Film Box Extra, BO TV) si-mi imaginez ca, atunci cand le vom avea in grila, duminicile in familie vor fi altfel si ne vom putea uita impreuna la un film, in liniste, fara sa ceara vreunul schimbare de canal si fara sa traumatizam telecomanda. Mie asta imi place cel mai mult sa urmaresc pe TV, filme. Imi place sa le savurez, in liniste, fara sa ma bazaie cineva la cap, sa traiesc la maximum fiecare scena din film, mangaind un catel capabil sa stea potolit doua ore. Din pacate, la capitolul catel, nu cred ca exista sanse de mai bine pentru ca pe asta nu vrem sa-l schimbam.

Cum arata o duminica in familie in fata unui TV care are cu adevarat ceva interesant si distractiv de spus? Eu pe canapea, mama si Dan pe fotoliile lor, Piki dormind si facandu-se ca nu aude si nu are pofta de popcornul pe care il rontaim noi,  un film bun, productie mai recenta, zambet in stanga, zambet in dreapta, un ranjet mare pe canapea si o telecomanda care respira usurata pe bratul canapelei pentru ca nimeni nu o mai revendica pentru a schimba programul. Nimeni nu misca, nimeni nu respira. Radem in cor unde e de ras, ne panicam simultan cand personajul e in pericol, zambim satisfacuti la final de film si toata lumea paraseste fericita incaperea. Sa vedem daca pachetul de la UPC va reusi sa imi ofere asta!